Parintele Arsenie Boca 1910-1989

Această carte reprezintă o biografie în imagini color și text a Părintelui Arsenie BOCA (1910-1989), bazându-se pe documente și fotografii [inedite] de arhivă.

Cartea prezintă tot parcursul biografic al Părintelui: Vața de Sus (1910-1922), Brad (1922-1929), Academia de Teologie din Sibiu (1929-1933); Academia de Arte Frumoase din București (1933-1938) la clasa maestrului Costin Petrescu și pictarea scenei Intrării Voievodului Mihai Viteazul în Alba Iulia (Marea Frescă a Neamului, Ateneul Român); la Muntele Athos și Chișinău (1939); stareț la Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus (1939-1948); duhovnic la Mănăstirea Prislop (1948-1959) în perioada torţionarilor comuniști (Bodnarenko, Drăghici, Nicolschi); arestări (Canal, Timișoara, Oradea); scoaterea din Mănăstire - 14 mai 1959 – documente: „prin misticismul său lovește direct în regim” [Lt. Col. de Securitate Gh. Crăciun, 23 mai 1949]; iconar în Bucureşti (1959-1967) la Schitul Maicilor; în costum civil din ordinul Securităţii Statului (fotografii făcute de spionii Securității): Obiectivul BRATU; Drăgănescu (1967-1988), Sinaia († 28 nov. 1989).

Au fost evidențiate legăturile și întâlnirile ce le-a avut cu: gânditorul și profesorul de mistică ortodoxă Nichifor CRAINIC, poetul și filosoful Lucian BLAGA, teologul Dumitru STĂNILOAE, pictorul Costin PETRESCU, arhitectul G.M. CANTACUZINO, antropologul Francisc RAINER, Casa Regală - Principesa ILEANA a României, Mitropolitul Nicolae BĂLAN al Ardealului, Patriarhul Iustinian MARINA, Episcopul Andrei MAGIERU al Aradului, pr. „voce bas-pedală” Constantin GRIGORESCU, Dometie MANOLACHE de la Râmeți, Antonie PLĂMĂDEALĂ, maica Zamfira CONSTANTINESCU, pr. Savian BUNESCU, vărul său Vasile CRUCIN etc.

A dus o viață sfântă întru toate, fiind „un călugăr de reală valoare spirituală” [Nichifor CRAINIC], „ce practica rugăciunea inimii” [Principesa ILEANA], „curat, opus oricărei patimi şi oricărui gând de mândrie” [D. STĂNILOAE], un „fericit” [L. BLAGA], „ce ar face mai multă treabă pe teren decât toţi episcopii ortodocşi” [Louis BARRAL].

Fiind binecuvântat de Dumnezeul Treimic, a săvârșit minuni, tămăduind întru Hristos, ca un doctor fără de arginți, sufletele și trupurile credincioșilor și, având harisma înainte-vederii, le destăinuia celor care veneau la el, gândurile și faptele lor ascunse, iar ca proroc al neamului știa să exprime gândul și voia Celui Nezidit pentru fiecare: „referitor la numitul Boca Arsenie, călugăr la mănăstirea Prislop, raportăm: la acest călugăr mai vin și în prezent diferiți oameni din regiunile apropiate pentru a-i vindeca […] prin puterea Dumnezeiască” [13 sep. 1949, Lt. Col. de Securitate Gh. Crăciun]; „[credincioșii] îl socotesc ca un om extraordinar, adică înainte văzător și chiar făcător de minuni. Sursa: VLAICU. Valoare serioasă” [13 ian. 1950].

A dobândit toate virtuțile și a ajuns la îndumnezeire conform criteriilor sfinților, isihaste, de unire cu Dumnezeu în har necreat (fără început și sfârșit) ale Tradiției Ortodoxe, iar „ziua canonizării Părintelui Arsenie poate fi o zi a schimbării la faţă a României”