Esti un badass. Lasa indoielile si incepe sa traiesti grozav

 

... cu mulţi ani în urmă am avut un accident îngrozitor la bowling. Eram cu prietenii în momentul decisiv al unei partide înflăcărate si eram atât de concentrată să fac un spectacol grozav din ultima lovitură - sărind să acţionez, declarându-mi cu voce tare victoria iminentă, dansând si învârtindu-mă pe drumul spre aruncare -, încât nu mi-am dat seama unde îmi sunt picioarele când am dat drumul la bilă.

Acesta a fost momentul în care am învăţat cât de serioasă este comunitatea de bowling în privinţa penalizării celor care depăşesc linia chiar si cu un centimetru.

 

Ei toarnă ulei sau ceară sau lubrifiant sau ceva inimaginabil de alunecos pe toată pista, iar dacă o persoană depăseste accidental limitele impuse în timp ce încearcă să dea o lovitură perfectă din umăr, picioarele îi zboară de sub ea si fundul i se prăbuşeşte pe o suprafaţă pe care nici măcar o bilă de bowling nu o poate crăpa.

Câteva săptămâni mai târziu, pe când stăteam tolănită în pat cu tipul ăsta pe care l-am întâlnit la Macy’s, i-am explicat că de când am avut accidentul mă trezesc în mijlocul nopţii cu o durere chinuitoare în picioare.

 

După acupuncturistul meu, acest lucru provine de la nervii spatelui, care au fost zdruncinaţi când am căzut, iar pentru a putea dormi noaptea aş avea nevoie de o saltea nouă, mai tare. „Şi pe mine mă dor picioarele când dorm!“ mi-a zis, ridicându-se să bată palma cu mine, fără ca eu să-i împărtăşesc gestul.

Nu l-am lăsat cu mâna în aer doar pentru că nu îmi place toată treaba cu bătutul palmei, ci şi pentru că mă deranja. Deja mi se părea total bizar şi jenant să cumpăr saltea - stând într-o parte cu o pernă între coapse, ca toţi să privească, de parcă ar fi fost problema cuiva -, dar faptul că trebuia să fac asta cu agentul meu de vânzări stând lângă mine, implorând să batem palma, era mai mult decât puteam suporta...