Avutia natiunilor

AVU TIA NA TIUNILOR este, pur si simplu, cea mai bunaƒ carte de economie politicaƒ scrisaƒ vreodataƒ. Este cu adevaƒrat o carte deschizaƒtoare de drumuri, al caƒrei scop magistral si sintezaƒ nu au fost depaƒsite, in cele douaƒ secole si un sfert care au trecut de cand a fost scrisaƒ. Geniul lui Adam Smith nu staƒ in originalitate el se trage, mai degrabaƒ, dintr-un sir de reflectii produse inaintea sa, asezonate cu un acut simt al observaƒrii istoriei si al lumii din jurul saƒu, pentru a veni cu o sintezaƒ a sistemelor economice si a paƒrtilor sale componente, interconectate, care a maƒturat totul in cale. El s-a inspirat din analizele economice anterioare (si in special de la fiziocrati) desi, dupaƒ standardele academice moderne, este socant de neglijent cand vine vorba maƒcar de citarea lucraƒrilor anterioare. Editia de fataƒ este o selectie din acele paƒrti ale celor cinci Caƒrti care sunt incaƒ relevante si care includ multe dintre citatele si exemplele faimoase din textul original. Acest proces a presupus extragerea multor exemple istorice care nu mai sunt de actualitate astaƒzi, dar este contrabalansataƒ de faptul caƒ cititorii vor obtine o expunere mai focalizataƒ asupra principalelor argumente ale lui Smith. Meritul lui Smith a fost acela de a intelege caƒ, intrucat toataƒ lumea beneficiazaƒ de pe urma lui, liberul schimb ne sporeste prosperitatea la fel de sigur precum o fac agricultura sau manufacturile. Avutia unei natiuni nu staƒ in cantitatea de aur din vistieria sa, ci in volumul productiei sale si comertului saƒu adicaƒ ceea ce numim, astaƒzi, produsul national brut. Aceste idei noi, dar puternice, au creat o bresaƒ intelectualaƒ masivaƒ in zidurile comerciale ale Europei, iar stilul direct si provocator al lui Smith, inteligenta sardonicaƒ si gama largaƒ de exemple l-au faƒcut accesibil politicienilor, care au pus in practicaƒ ideile sale, creand marea eraƒ a pietelor libere, competitiei si prosperitaƒtii din secolul XIX. Eamonn Butler, Director al Institutului Adam Smith Amendamentul crucial care trebuie faƒcut este caƒ sistemul smithian nu este echivalent cu o viziune anarho-capitalistaƒ si nici cu cea a unui laissez-faire pur. Mai degrabaƒ, el depinde in mod fundamental de un cadru adecvat de reguli ( justitie", in terminologia lui Smith) pe care statul este insaƒrcinat saƒ le instituie, saƒ le adapteze constant si saƒ le aplice. Intr-adevaƒr, rolul guvernului depaƒseste cu mult conceperea minimalistaƒ a statului ca paznic de noapte" din reprezentaƒrile caricaturale ale secolelor XIX si XX. Smith ii cere statului saƒ fie puternic" in arbitrarea" Marelui Joc" al economiei de piataƒ (cum il denumeste el in Teoria sentimentelor morale) si saƒ furnizeze ceea ce noi numim astaƒzi bunurile publice", inclusiv educarea celor saƒraci. Dr. Razeen Sally, Conferentiar Economie politicaƒ internationalaƒ - London School of Economics, Co-director al Centrului European de Economie Politicaƒ, ECIPE