Bucurestiul in locuinte si locuitori de la inceputuri pana mai de ieri
de Bogdan Suditu
Orice oras mare se povesteste mereu. Povestea, facuta pentru unii din fotografii sau filme, iar pentru altii din documente, anecdote si destine strânse în volume, ramâne fatal partiala si cere completari, explicatii, note de subsol.
Capitala ca spatiu al locuirii (nu scena a evenimentelor, nu colectie de edificii, nu Târg al Mosilor...) e însa o cale sigura de a agrega informatii despre oameni si locuri, energii si interese vitale care au construit deopotriva ziduri si moduri de a fi. Întelegem « totul » aflând CINE si CUM s-a instalat în Bucuresti, DE CE s-a mutat, UNDE si CÂND a plecat de acolo.
O astfel de poveste « interdisciplinara » ne poate spune doar cineva care stie geografie umana si administratie publica, întelege urbanism, economie si finante, pune cap la cap istorie si recensaminte, legi si reglementari, statistici si registre, rasfoieste reviste, citeste memorialistica si urmareste actele de guvernare propriu-zise dincolo de discursul oficial.
Marele oras, Bucurestiul, apare astfel ca un campion al schimbarii – plin de farmece si traume, cu eroi si hoti, cu visatori, smecheri si multe milioane de supravietuitori.
În cuprins :
- Locuri, locuinte, locuire – moduri de viata
- Începuturile : un ciorchine de mahalale pâna la Marele Foc (1847)
- Primul val de modernizare a Capitalei (1848-1918)
- Bucurestiul interbelic : o doza de România Mare, una de criza si una de razboi
- Prima etapa a comunismului : « omul nou » bucurestean de la razboi pâna în 1965
- A doua etapa a comunismului : Bucurestii de fier si beton ai « epocii de aur »
- Bucurestii de santier : centru amputat, revolutie pe hârtie, tranzitia nimanui.
Capitala ca spatiu al locuirii (nu scena a evenimentelor, nu colectie de edificii, nu Târg al Mosilor...) e însa o cale sigura de a agrega informatii despre oameni si locuri, energii si interese vitale care au construit deopotriva ziduri si moduri de a fi. Întelegem « totul » aflând CINE si CUM s-a instalat în Bucuresti, DE CE s-a mutat, UNDE si CÂND a plecat de acolo.
O astfel de poveste « interdisciplinara » ne poate spune doar cineva care stie geografie umana si administratie publica, întelege urbanism, economie si finante, pune cap la cap istorie si recensaminte, legi si reglementari, statistici si registre, rasfoieste reviste, citeste memorialistica si urmareste actele de guvernare propriu-zise dincolo de discursul oficial.
Marele oras, Bucurestiul, apare astfel ca un campion al schimbarii – plin de farmece si traume, cu eroi si hoti, cu visatori, smecheri si multe milioane de supravietuitori.
În cuprins :
- Locuri, locuinte, locuire – moduri de viata
- Începuturile : un ciorchine de mahalale pâna la Marele Foc (1847)
- Primul val de modernizare a Capitalei (1848-1918)
- Bucurestiul interbelic : o doza de România Mare, una de criza si una de razboi
- Prima etapa a comunismului : « omul nou » bucurestean de la razboi pâna în 1965
- A doua etapa a comunismului : Bucurestii de fier si beton ai « epocii de aur »
- Bucurestii de santier : centru amputat, revolutie pe hârtie, tranzitia nimanui.
| Data aparitie | 2016 |
| Editie | Editia I |
| ISBN | 978-606-680-016-7 |
| Loc aparitie | Bucuresti |
| Numar de pagini | 388 |
| Tip coperta | Necartonat |
| Autor | Bogdan Suditu |
