Dacopatia si alte rataciri romanesti editia 2017

„«In vremurile noastre de presupus acces la totalitatea informatiei, orice mitologie este o ratacire», scrie Dan Alexe in noua lui carte. Iata o veste proasta pentru cei deprinsi sa-si duca viata ingenunchind in fata padurii nationale de eroi si statui: voievozi, poeti sau calugari scuturati de frisonul profetiei. Dacopatia si alte rataciri romanesti propune un tip de deconstructie care ar putea sa-l expuna pe autor oprobriului public. Si totusi, riscul merita asumat. De ce? Fiindca exista in gandirea noastra o sumedenie de fixatii, obsesii, fobii si convingeri care se cer disecate, explicate si intelese. Narcisismul delirant, protocronismul in placi, proastele deprinderi familiale, pedagogia punitiva sau mandria de-a fi urmasii unor daci care vorbeau latina inaintea romanilor sunt teme care merita sa fie puse in discutie. Pentru asta e nevoie de inteligenta, informatii credibile, argumente, cultura si stil. Dan Alexe intruneste toate aceste criterii, ceea ce-i permite sa deseneze o harta a mentalului romanesc, a subrezeniilor si anomaliilor lui. Cu verva si umor, el trece de la cliseele asa-zisei bucatarii carpatine la fonologie, de la complexul natiei nebagate in seama la importurile lexicale tiganesti si de la Icoanele neamului la depresie si nefericire. Cine deschide Dacopatia si alte rataciri romanesti trebuie sa stie ca va gasi in paginile ei atacuri excelent dirijate impotriva prostiei, mitizarii frenetice, exceptionalismului bastinas si cliseelor.“ (Radu Paraschivescu)

„Un simbol nimerit al identitații de substituție, cautata astazi de mulți romani și numita de mine dacopatie, este «chipul lui Decebal» care sluțește coperta acestei carți, precum și faleza Dunarii acolo unde traversase Traian. Da, basorelieful cu Decebal: cea mai inalta sculptura in piatra din Europa (55 de metri), cioplita in stanca de 12 sculptori-alpiniști, ale carei lucrari au durat 10 ani (1994–2004), ideea și finanțarea (un milion de dolari) aparținandu-i lui Iosif Constantin Dragan. Inscripția de la baza statuii, Decebalus rex – Dragan fecit, care combina un nume slavon (Dragan) cu o banala formula epigrafica latina (X fecit), mi se pare revelatoare pentru golul identitar romanesc de azi. Tocmai acest contradictoriu gol identitar e cartografiat in prezenta carte, fara insa a se propune modalitați de a-l umple. Cartograful cultural poate doar constata, informa, amuza, alerta. E ceea ce am incercat sa fac. Semper valete.“ (Dan Alexe)