Emotii vindecatoare

Oare mintea ne poate vindeca trupul? Cum sunt interconectate creierul, sistemul imunitar si emotiile? Care sunt emotiile asociate cu starea de bine? Cum anume functioneaza intelegerea, ca functie a mintii, in context medical? Exista oare o fundamentare biologica a eticii? Cum ne poate ajuta ideea de moarte sa intelegem natura mintii?

 

Acestea sunt intrebarile la care un grup de oameni de stiinta cunoscuti, impreuna cu Dalai Lama, au incercat sa raspunda in cadrul unor intal-niri ce au avut loc la Dharamsala, India.

 

Emotii vindecatoare este o carte neobisnuita pentru ca exploreaza o „interdependenta” de un tip aparte, ce constituie insasi esenta vietii: minte, corp, spirit. Intrebarile, raspunsurile, comentariile care au constituit acest dialog intens reusesc sa ne largeasca viziunea asupra lumii, explorand conexiuni intre aspecte legate de fiinta umana pe care nu le credeam posibile.

 

 

 „CLIFF SARON: Este dificil sa definim in sens strict ce anume intelegem prin cuvantul emotie. In psihologie, cuvantul este folosit pentru a descrie reactiile persoanei la mai multe niveluri diferite. Un nivel este cel cognitiv: judecatile si gandurile care apar intr-o anumita stare sentimentala. Putem descrie emotiile si in termenii comportamentului observat: un gest de furie sau de amabilitate, un anumit ton al vocii. Expresiile faciale care acompaniaza spontan sentimentele sunt indicii foarte utile pentru specificarea tipului de emotie simtita de o anumita persoana, constituind astfel un alt mod de definire a emotiei.

 

La nivel psihologic, putem descrie doua componente ale reactiei emotionale. Prima este senzatia corporala de care o persoana este constienta, cum ar fi sentimentul de neastampar. Astfel de senzatii implica, de obicei, centrii creierului mic, care controleaza sistemul nervos autonom si elibereaza hormonii, avand efecte relativ de lunga durata: minute sau ore. Un al doilea raspuns psihologic are loc in cortexul cerebral. Acesta este nivelul raspunsului emotional asupra caruia ne concentram in munca noastra.

 

De asemenea, privim apropierea si retragerea ca moduri fundamentale de a descrie comportamentul unui organism si de a clasifica diferite emotii. De pilda, bucuria ne poate apropia de o persoana pe care o simpatizam. Teama si dezgustul sunt exemple tipice de comportament de retragere. Abordarea comportamentului in termeni de apropiere si retragere poate fi pusa in legatura cu activitatea din fiecare jumatate a creierului. De-a lungul ultimilor zece ani, am obtinut o serie de rezultate in laboratorul nostru, care sugereaza ca zonele trontale din partea stanga a creierului sunt asociate mai mult eu apropierea, in timp ce zonele din partea dreapta sunt asociate mai mult cu retragerea.