In cautarea victimelor comunismului

În căutarea victimelor comunismului este o idee. Ideea aparţine lui Marius Oprea. O investigare ca şi aceea a lui Marcel Proust (1871-1922), „în căutarea timpului pierdut”. Din 1990 Marius Oprea – poet, scriitor, jurnalist şi istoric, a declanşat căutarea timpului pierdut de România, sub presiunea sovieticilor şi a Moscovei, a ruşilor, pierdere impusă în decembrie 1947, prin înlăturarea Monarhiei Române, prin alungarea din România a Regelui Mihai şi instalarea la cârma ţării al regimului proletariatului, al comuniştilor ruşi şi români şi unguri şi evrei. Dictatura proletariatului s-a numit acea perioadă instalată în ţară. Atunci a început calvarul pentru foarte mulţi români, pentru foarte-foarte mulţi ROMÂNI.

În căutarea victimelor comunismului Marius Oprea caută de fapt trecutul ucis al României, trecutul mutilat al românilor. Faptul că în România crimele din închisori au avut loc sub supravegherea Securităţii Statului nu scuză pe nimeni cu nimic. Au fost săvârşite în acea perioadă sute de omoruri în întreaga Românie. În închisori se proceda la fel. Regimul Petru Groza, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi regimul Nicolae Ceauşescu au dus la desăvârşire teroarea în România.
De vreo câţiva ani, Marius Oprea s-a înverşunat în căutarea victimelor comunismului. Pe unele victime le-a identificat. Acum, după 25 de ani de la instalarea regimului Ion Iliescu, unora pare că truda lui Marius Oprea este inutilă. Ba chiar râd atunci când aud de ambiţiile lui Marius Oprea.
În fapt, în cauză nu este nimic de râs. Cartea lui Guido Barella chiar acest aspect îl subliniază: Nu este niciodată prea târziu pentru aflarea autorului unei crime.
Dacă poporul tace, Marius Oprea consideră că nu are niciun drept să tacă. Nu tace nici Guido Barella.