|
Pentru a-şi scăpa fiul de persecuţiile antisemite, o familie de evrei din Praga decide să-l trimită la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în Anglia, la o vârstă atât de mică, încât băiatul – care va fi adoptat de familia unui pastor calvinist din Ţara Galilor – nu-şi va putea aminti şi înţelege mai târziu propriul trecut.
La maturitate află care e adevăratul lui nume şi porneşte prin Europa încercând să-şi recompună o istorie pe care o presimţise cumva întotdeauna într-un mod melancolic, descoperind-o acum, treptat, în tot ce are ea mai funest şi mai tragic. J. Austerlitz, neobişnuitul erou al lui Sebald, se vede nevoit să-şi reconstituie viaţa bucată cu bucată, prin îmbinarea unor poveşti disparate, adesea incredibile, pentru a afla, în ultimă instanţă, cine este.
Austerlitz este ultimul roman al lui W. G. Sebald şi capodopera sa, o poveste tandră şi sobră deopotrivă, o dramă atât de profundă, încât rămâne aproape incomunicabilă.
„O evidentă carte de geniu.“ Literary Review
„Oare mai e încă posibilă măreţia literară? Cum ar putea să mai arate o iniţiativă literară nobilă? Unul dintre puţinele răspunsuri disponibile nouă este opera lui W.G. Sebald.“ - Susan Sontag
"Comparat adesea cu Borges, Calvino, Thomas Bernhard, Nabokov sau Kafka, W. G Sebald şi-a forjat o manieră profund particulară de a se raporta la trecut, o manieră oblică, una care să nu permită în niciun fel aproprierea traumei unor oameni al căror destin tragic Sebald credea că nu-l putem decât aproxima." Citește mai multe pe blog.
Sebald scrie genul de cărți pentru care trebuie nu doar răbdare, ci și pricepere de lectură, cerând adesea cititorului contemporan mai mult decât e obișnuit să dea. Citește pe blog recomandările de lectură a lui Iulian Bocai.
Ghidat de un instinct pe care nu-l înţelege până la capăt, personajul principal ajunge să-şi descopere istoria personală, circumscrisă istoriei Holocaustului. Printr-o stranie oglindire, preocupările lui conştiente aveau deja în ele sămânţa revelaţiei: după ce şi-au pierdut funcţia iniţială, fortificaţiile au devenit închisori sau lagăre. Citește pe blog și alte recomandări de lectură ale lui Andrei Dósa.
|
