Berlin

Poezia Kristei Szöcs, extrem de muzicala, extrem de depresiva, este puternica in sensul in care cineva poate sa ajunga la un limbaj al semnelor diseminarii sentimentelor intr-o lume pe care eu niciodata nu am sa o pot vedea, dar pe care mi-o imaginez ca pe o lume a unei splendori depresive si asumate. Poezia Kristei nu e deloc feminista, nu este deloc erotica la modul grosolan. Ii doresc sa devina o mare poeta a interioritatii ei, printr-un limbaj al unei amintiri care sa nu sufoce poezia, ci mai degraba sa o deschida spre lume.
Angela Marinescu 

Dar si eu sunt un om al exceselor, dar si universul meu e un univers ecou, iti vine deseori sa exclami in vreme ce citesti cartea Kristei Szöcs; fiindca e atâta enorma caldura umana in ea, fiindca hasureaza atâtea zone vitale ale umanitatii noastre post-umane, incât e imposibil sa nu te regasesti si pe tine in paginile ei. Și sa nu te intelegi. E imposibil sa citesti cartea ei & sa nu te impaci cu tine. Cel putin temporar. Ăsta e unul dintre cele câteva lucruri esentiale pe care literatura le poate face pentru noi – iar asta face din Krista Szöcs una dintre poetele esentiale ale generatiei ei.
Radu Vancu

O distopie cu nume de oras plus un cuminte excesiv sau invers. O deconstructie interioara, o stramutare dincolo de utopie si distopie, o fericire in imaginarul exceselor. La sfârsit te intrebi: berlin? ce e berlin? unde e berlin, am fost vreodata acolo? oricine poate merge acolo? e un substantiv comun? Nici excesul, nici Berlinul nu sunt ceea ce par a fi atunci când calatoresti cu Krista. Și nici macar poezia, desi ea e prezenta peste tot, ea unifica lumile-ntre ele. Et in Berlin ego.
Svetlana Carstean