Cantece religioase, imnuri catre noapte

Cu noua sa religiozitate, nu una dobândită pe cale livrescă, dar întreţinută, filtrată şi adâncită prin meditaţie şi prin lecturile sale din autori mai vechi sau mai noi (Jakob Böhme, Zinzendorf, Friedrich Schlegel, Tieck sau Schleiermacher), Novalis nu era un „pieton al aerului”, un anacronic într-o epocă orbită de strălucirile doar parţial benefice ale Iluminismului, un om „din alte vremi”, dimpotrivă: el anunţa de departe – faptul acesta ne apare nouă astăzi mult mai limpede – un timp al renaşterii religiei ca factor formativ, pacificator, aducător de perspective luminoase, timp pe care sfârşitul acestui mileniu pare că începe să-l trăiască. Ioan CONSTANTINESCU