Jurisdictia raporturilor de munca. Legislatie, doctrina, jurisprudenta

Jurisdicția raporturilor de muncă este o jurisdicție specială; ea este guvernată atât de norme specifice, cât și de norme generale și comune procesului civil.

Simbioza dintre cele două categorii de norme este ilustrată de prevederile art. 275 C. mun. și art. 216 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora dispozițiile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se completează cu cele ale Codului de procedură civilă.

De asemenea, potrivit art. 2 C. pr. civ., dispozițiile sale „constituie procedura de drept comun în materie civilă”; ele „se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare”. Este, desigur, și cazul soluționării conflictelor rezultate din raporturile de muncă.

Lucrarea de față a fost elaborată pe baza unei bogate bibliografii – tratate, cursuri, monografii, studii de dreptul muncii, de drept administrativ, de drept civil și de drept procesual civil –, autorii acestora fiind cei mai importanți doctrinari și practicieni din țară. De asemenea, am beneficiat de experiența noastră didactică și practică în domeniul relațiilor de muncă/serviciu.

Am urmărit astfel să oferim tuturor celor interesați – practicieni (manageri specialiști în resurse umane, consilieri juridici, magistrați, avocați), teoreticieni (cadre didactice), dar și studenți, masteranzi, doctoranzi etc. – un instrument util, eficient și actual în activitatea lor, respectiv un material de studiu și reflecție.

Dreptul muncii este un domeniu complex și abundent, în contact direct cu schimbările economice, tehnologice sau politice. Pe măsură ce relațiile de muncă au căpătat importanță, tensiunile sociale s-au înrăutățit și statul a trebuit să intervină legislativ pentru a le reglementa. În acest sens, a fost necesar ca acele conflicte care au apărut să fie supuse jurisdicției organelor oficiale.

 Jurisdicția raporturilor de muncă, așa cum arată autorii, „este o jurisdicție specială; ea este guvernată atât de norme specifice, cât și de norme generale și comune procesului civil”. Principalul motiv pentru care există această jurisdicție este necesitatea de a aplica proceduri accesibile și rapide. Întârzierile și cheltuielile specifice sistemului judiciar obișnuit nu sunt considerate acceptabile în cauzele legate de relațiile de muncă. Acestea constituie un domeniu de o importanță crucială pentru viața unei persoane și presupun existența unei relații ce trebuie menținută uneori chiar și după soluționarea cauzei de către instanță.

Autorii, care nu au nevoie de nicio prezentare, prezintă în mod detaliat fiecare aspect al jurisdicției relațiilor de muncă, oferind tuturor celor interesați un instrument deosebit de util pentru a înțelege acest domeniu complex.

Bogdan Bucătariu