Prezentul volum reuneste o parte dintre cele mai semnificative hotarari judecatoresti pronuntate de instantele romanesti în domeniul mobbinguluiHartuirea la locul de munca mobbing poate fi definita drept orice conduita abuziva prin gesturi cuvinte atitudini care aduc atingere prin caracterul lor sistematic sau prin repetare demnitatii ori integritatii fizice ori psihice a unei persoane punand în pericol munca sa ori degradand climatul de munca Asadar vorbim de

Mobbingul. Hartuirea la locul de munca. Culegere de jurisprudenta

de Dragos Calin

Cod produs: 0000187174

Data aparitie: 2019

Editie: Editia I

ISBN: 978-606-28-0916-4

Numar de pagini: 330

Disponibilitate:

livrare rapida

Livrare detalii

retur

14 de zile drept de retur. detalii

Acest produs nu mai este la vanzare. Vedeti mai jos alte produse similare disponibile.

Completati formularul de mai jos pentru a fi anuntat cand acest produs revine pe stoc.

Numele tau:
Email:

Prezentul volum reuneste o parte dintre cele mai semnificative hotarari judecatoresti pronuntate de instantele romanesti în domeniul mobbingului.

Hartuirea la locul de munca (mobbing) poate fi definita drept orice conduita abuziva, prin gesturi, cuvinte, atitudini care aduc atingere, prin caracterul lor sistematic sau prin repetare, demnitatii ori integritatii fizice ori psihice a unei persoane, punand în pericol munca sa ori degradand climatul de munca. Asadar, vorbim de un comportament repetat si anormal, fata de un salariat sau un grup de salariati, care este de natura sa genereze un risc pentru respectivii salariati.

Fenomenul hartuirii a fost initial descris în context sociologic de Konrad Lorentz, în lucrarea „On Aggression”, publicata în anul 1963. În anul 1984, conceptul a fost adaptat raporturilor de munca de Heinz Leymann (doctor în psihologia muncii, profesor la Universitatea din Stockholm), care a identificat elementele centrale ale mobbingului si 45 de comportamente tip:

“• natura sistematica, repetata si de durata a comportamentului persecutoriu. S-a considerat ca acesta trebuie sa se desfasoare pe o perioada de minim sase luni;

• adoptarea a cel putin unuia dintre comportamentele de mai jos, clasificate în functie de efectele asupra victimei:

a. Actiuni vizand împiedicarea victimei de a se exprima:

- superiorii ierarhici îi refuza victimei posibilitatea de a se exprima;

- victima este frecvent întrerupta cand vorbeste;

- colegii împiedica victima sa se exprime;

- colegii tipa, jignesc victima;

- este criticata activitatea victimei;

- este criticata viata privata a victimei;

- victima este terorizata prin apeluri telefonice;

- victima este amenintata verbal;

- amenintarea victimei în scris;

- refuzarea contactului cu victima (se evita contactul vizual, se fac gesturi de respingere etc.);

- ignorarea prezentei victimei (spre exemplu, adresandu-se altei persoane, ca si cand victima nu ar fi prezenta).

b. Actiuni vizand izolarea victimei:

- nu se vorbeste niciodata cu victima;

- victima nu este lasata sa se adreseze altei persoane;

- victimei i se atribuie un alt post care o îndeparteaza si izoleaza de colegi;

- li se interzice colegilor sa vorbeasca cu victima;

- se neaga prezenta fizica a victimei.

c. Actiuni ce presupun desconsiderarea victimei în fata colegilor:

- victima este vorbita de rau sau calomniata;

- se lanseaza zvonuri la adresa victimei;

- victima este ridiculizata;

- se pretinde ca victima este bolnava mintal;

- victima este constransa pentru a se prezenta la un examen psihiatric;

- se inventeaza o infirmitate a victimei;

- se imita actiunile, gesturile, vocea victimei pentru a o ridiculiza mai bine;

- sunt atacate credintele religioase sau convingerile politice ale victimei;

- se glumeste pe seama vietii private a victimei;

- se glumeste pe seama originii sau nationalitatii victimei;

- victima este obligata sa accepte activitati umilitoare;

- evaluarea inechitabila a muncii victimei;

- deciziile victimei sunt contestate;

- agresarea victimei în termeni obsceni sau insultatori;

- hartuirea sexuala a victimei (gesturi sau propuneri).

d. Discreditarea profesionala a victimei:

- nu i se atribuie sarcini de realizat;

- privarea de orice ocupatie si vegherea ca victima sa nu-si gaseasca singura vreo ocupatie;

- încredintarea unor sarcini inutile sau absurde;

- acordarea de activitati inferioare competentelor;

- atribuirea în permanenta a unor sarcini noi;

- impunerea executarii unor sarcini umilitoare;

- încredintarea unor sarcini superioare calificarii în scopul discreditarii victimei.

e. Compromiterea sanatatii victimei:

- încredintarea unor sarcini periculoase si nocive pentru sanatate;

- amenintarea cu violente fizice;

- agresarea fizica a victimei, fara gravitate, ca un avertisment;

- agresarea fizica grava;

- i se provoaca intentionat victimei cheltuieli, cu intentia de a-I produce prejudicii;

- provocarea de neplaceri la domiciliu sau la locul de munca;

- agresarea sexuala a victimei.


Data aparitie 2019
Editie Editia I
ISBN 978-606-28-0916-4
Loc aparitie Bucuresti
Numar de pagini 330
Tip coperta Necartonat
Autor

Dragos Calin

Numar pagini 330
Scroll