Tratat despre Calea de Mijloc

Tratatul despre Calea de Mijloc (Madhyamakasastra) este cea mai veche sinteza a sutrelor din Perfectiunea Intelepciunii (Prajñaparamita). Influenta acestei opere inegalabile nu s-a atenuat nicicand de-a lungul secolelor, in China la fel ca si in Japonia sau in sfera gandirii indo-tibetane. Constituie textul prin excelenta capital pentru cine vrea sa porneasca pe calea eliberarii din ciclu si sa aiba acces la revolutia pe care un astfel de demers o cere.

Nagarjuna este unul dintre cei mai originali si influenti ganditori din istoria filosofiei indiene. Tratatul sau despre „Calea de mijloc” (Madhyamaka), bazat pe notiunea centrala de „vid” (sūnyata), a influentat dezbaterea filosofica indiana timp de o mie de ani dupa moartea sa; odata cu raspandirea budismului in Tibet, China, Japonia si alte tari asiatice, scrierile lui Nagarjuna au devenit un punct de referinta indispensabil. In acest volum se ofera textul de baza impreuna cu interpretarea lui Tsongkhapa (1357-1419): Oceanul rationamentului, si al lui Chone Drakpa Chedrub (1675-1748): Un vas pentru a te avanta pe „Oceanul rationamentului”, care, in ciuda dimensiunii sale reduse, ramane fidel maestrului. Aceasta exegeza particulara, cea a traditiei Gelugpa din budismul tibetan, intemeiata de Tsongkhapa, insista asupra validitatii conventiilor ca simple relativitati si a existentei fenomenelor ca simple specificatii, vide de natura proprie si interdependente. Dupa textele ce au fost adunate in canonul budist, acest tratat este considerat de o importanta covarsitoare in intelegerea esentei doctrinei propovaduite de Buddha.

In lucrarea Cuvintele clare, Chandrakirti a spus ca Nagarjuna a alcatuit Tratatul ca sa clarifice sensul si sa faca astfel cunoscut continutul celor doua adevaruri, sa elimine indoiala cu privire la provizoriu si definitiv in cuvantul Iluminatului si sa risipeasca neintelegerea care duce la confuzia celor doua. Tratatul, cu numeroasele sale abordari analitice, are ca principal scop combaterea nu a altor sisteme, ci a perceptiei noastre despre o fiintare in sine, o existenta reala a persoanelor si a altor fenomene, si a formelor multiple sub care se manifesta aceasta perceptie.

Cuprins

Introducere 7

TRATAT DESPRE CALEA DE MIJLOC

Preliminarii 21
CAPITOLUL I
Analiza conditiilor 29
CAPITOLUL AL II-LEA
Analiza miscarii 43
CAPITOLUL AL III-LEA
Analiza facultatilor 57
CAPITOLUL AL IV-LEA
Analiza agregatelor 65
CAPITOLUL AL V-LEA
Analiza elementelor 71
CAPITOLUL AL VI-LEA
Analiza dorintei si a subiectului ei 77
CAPITOLUL AL VII-LEA
Analiza compusilor 83
CAPITOLUL AL VIII-LEA
Analiza actiunii si a agentului 99
CAPITOLUL AL IX-LEA
Analiza preexistentului 105
CAPITOLUL AL X-LEA
Analiza focului si a combustibilului 111
CAPITOLUL AL XI-LEA
Analiza unei extremitati anterioare
si a unei extremitati posterioare 119
CAPITOLUL AL XII-LEA
Analiza suferintei 125
CAPITOLUL AL XIII-LEA
Analiza formatiunilor 131
CAPITOLUL AL XIV-LEA
Analiza contactului 137
CAPITOLUL AL XV-LEA
Analiza naturii proprii 143
CAPITOLUL AL XVI-LEA
Analiza aservirii si a eliberarii 149
CAPITOLUL AL XVII-LEA
Analiza actului 157
CAPITOLUL AL XVIII-LEA
Analiza eului si a fenomenelor 171
CAPITOLUL AL XIX-LEA
Analiza timpului 185
CAPITOLUL AL XX-LEA
Analiza imbinarii 189
CAPITOLUL AL XXI-LEA
Analiza producerii si a distrugerii 201
CAPITOLUL AL XXII-LEA
Analiza celui-astfel-plecat 209
CAPITOLUL AL XXIII-LEA
Analiza confuziilor 219
CAPITOLUL AL XXIV-LEA
Analiza adevarurilor superioare 229
CAPITOLUL XXV
Analiza transsuferintei 245
CAPITOLUL XXVI
Analiza celor doisprezece factori ai existentei 257
CAPITOLUL XXVII
Analiza opiniilor 263
Glosar roman–sanscrit–tibetan 277
Bibliografie 281