Uriasul cumsecade

Undeva, pe un munte înalt, într-un castel mare și întunecat, trăia un Uriaș. Sătenii care locuiau la poalele muntelui erau îngroziți. La vederea lui, se baricadau în case și își astupau urechile cu palmele. Pentru că, nu-i asa?, în mai toate poveștile, uriașii sunt răi, sunt căpcăuni hapsâni și nemiloși... Iar Vrăjitorul cel netrebnic îi păcălea pe săteni spunându-le că pocitania de Uriaș le cere grâne, oi și vite.

Dar, într-o zi, micuța Gwendolyn uită să-și acopere urechile și aude ce spune Uriașul. Și Uriașul nu vrea decât să stea de vorbă și șă-și facă prieteni.

De același autor: O ascunzătoare bună