Enigma Rikyu

 

La 28 februarie 1591, lui Sen no Rikyū, cel mai mare maestru de ceai al epocii sale, i se ordona de catre Toyotomi Hideyoshi sa se sinucida; acesta se supune si indeplineste ritualul fatal. Enigma seppuku-ului sau, cu substraturi politice, afective, dar mai ales estetice, a incitat imaginatia vreme de secole si a inspirat mai multi scriitori si cineasti niponi, fara a-si gasi pana acum un raspuns definitiv. Kenichi Yamamoto ne ofera o impresionanta interpretare documentata a istoriei acestui seppuku si construieste un personaj sofisticat, dispus la orice sacrificiu pentru atingerea unei frumuseti efemere caracterizate prin simplitate, liniste si naturalete.

 

„Lectia pe care voise sa i-o dea era ca nu poti face universul sa se miste dupa cum iti trasneste tie! Ceea ce punea lumea in miscare nu erau doar puterea militara si banii. Lucrurile frumoase aveau si ele forta lor, capabila sa cutremure universul. Nu doar obiectele scumpe chinezesti sau ustensilele faimoase pentru chanoyu sunt frumoase, ci si bobocii de camelie ce dau viata unei tokonoma peste care a trecut timpul…moliciunea sunetului apei calde din kama, asemanator fosnetului vantului prin ramurile pinilor… yūgen-ul suprafetei unui chawan negru raku, tinut in mana in semiobscuritatea unei mici incaperi… Alaturi de un bol de ceai, astfel de elemente de frumusete simpla emana impreuna liniste si forta.“ (Kenichi Yamamoto, Enigma Rikyū)