Marea revelație a literaturii ruse din 2015, romanul Zuleiha deschide ochii, salutat cu entuziasm la apariție de Ludmila Ulițkaia și Evgheni Vodolazkin, a fost recompensat cu cele mai importante premii: Bolșaia Kniga (dublu câștigãtor, Premiul întâi și Premiul cititorilor – Locul întâi), Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) și Kniga Goda. Este în curs de traducere în peste treizeci de limbi.

Zuleiha, o tânără gravidă dintr-un sat de tătari, e deportată în Siberia după uciderea soțului ei de către un ofițer din Armata Roșie. Face o călătorie lungă și chinuitoare, alături de țărani deschiaburiți și intelectuali leningrădeni, deținuți de drept comun, musulmani și creștini, credincioși și atei, ruși, tătari, nemți și ciuvași, ajungând într-un loc pustiu, cu o natură neîndurătoare. Iar comandantul coloniei de muncă înființate aici este chiar ucigașul soțului ei. Cu o tensiune crescândă, redată magistral de autoare, între Zuleiha și comandant se înfiripă o iubire stranie, reținută, dar de o intensitate covârșitoare. Personajele se transformă, rolurile se inversează, adevărurile devin incerte. Singura certitudine a eroinei rămâne dragostea față de fiul ei, Iusuf, pentru salvarea căruia este hotărâtă să plătească orice preț. Un roman impresionant prin amploare, suflu epic, forță de evocare și umanism.

„Cea mai bună carte pe care am citit-o în ultima vreme. O carte foarte puternică, care aduce un suflu nou în literatura rusă." (Evgheni Vodolazkin)

Citește această nouă carte, urmează instrucțiunile și bucură-te de experiențele minunate pe care ți le oferă zborul cu avionul!

„Cunosc foarte mulţi oameni care și-au schimbat viața după ce au citit cărțile lui Allen Carr.“ (Sir Richard Branson)

Cu Drumul spre Wigan Pier, un volum-reportaj apărut în 1937, Orwell îşi cucereşte notorietatea ca scriitor, dovedindu-şi extraordinarele calităţi de observator al realităţii contemporane. Aici, îşi relatează experienţele din timpul şederii în sumbrele zone industriale din Yorkshire şi Lancashire, în nordul Angliei, unde mineritul reprezenta principala sursă de venit – şi, adesea, de supravieţuire – pentru majoritatea oamenilor din clasa muncitoare. Implicat fără a-şi pierde obiectivitatea, Orwell oferă un set de imagini şi poveşti impresionante despre viaţa minerilor, a şomerilor şi a oamenilor rămaşi pe drumuri într-o lume întunecată şi o epocă aspră, între Marea Criză interbelică şi al Doilea Război Mondial. Sensibil la soarta săracilor Angliei, autorul, în ciuda orientării politice de stînga, nu îşi pierde bunul-simţ şi face o pledoarie pentru socialism, deşi, concomitent, ridiculizează socialiştii de budoar ai epocii. Drumul spre Wigan Pier, carte care a impresionat la vremea ei publicul britanic, rămîne o lectură fascinantă, căci dilemele ei sînt şi cele ale lumii contemporane.

„O călătorie literară devenită clasică, considerată de critici cuceritoare, dar şi tulburătoare... Astăzi această carte devine surprinzător de relevantă pentru vremurile noastre agitate. Dacă ar mai trăi şi şi-ar reitera acum călătoria în nord, Orwell ar descoperi că timpul şi spaţiul converg, iar trecutul îl copleşeşte.” (The Guardian)

„Un adevărat geniu… toată furia şi frustrarea lui Orwell şi-au găsit în Drumul spre Wigan Pier o cale de expresie.” (Peter Ackroyd)

„E foarte uşor să înţelegi de ce Drumul spre Wigan Pier a avut şi încă mai are un impact atît de puternic. Sinceritatea, prospeţimea şi vigoarea ei sînt excepţionale... Mai presus de toate, cartea este un studiu despre sărăcie şi, mai mult, despre durabilitatea diferenţelor de clasă.” (Richard Hoggart)

„Bardo Thodol este atribuita marelui guru Padma Sambhava (sec. al VIII‑lea), fondatorul budismului tibetan si al scolii Nyingmapa, intemeietorul unei ample traditii budiste in marele podis, continuata in secolele urmatoare de Marpa si Milarepa (ordinul Kargyudpa), apoi de ordinul Gelugpa. Scriere tantrica, Bardo Thodol este, in acelasi timp, un tratat bazat pe filosofia Yoga. Puternica amprenta afectiva pe care o emana textul tine de o trasatura comuna a scrierilor
Vajrayana.”