Viata mea, cu smerenie

Constantin Bărbulescu (1907-2003) a fost fiul unuia dintre primii instalatori din România, devenit starostele breslei instalatorilor din Bucureşti. <span xml:lang="IT">Antrepriza acestuia a realizat instalaţiile de apă şi canalizare ale Expoziţiei Jubiliare din 1906 din Parcul Carol. Fiul a moştenit înclinaţia către inginerie a tatălui şi, după anii de şcoală de-a lungul cărora i-a avut colegi şi prieteni pe Mircea Eliade şi pe fraţii Acterian, a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti. Ulterior, la înfiinţarea Industriei Aeronautice Româneşti, a fost colaborator al profesorului Elie Carafoli, şi mai apoi cercetător în diferite alte domenii industriale.

<span xml:lang="IT">În Masoneria Română a fost iniţiat în anul 1936, ajungând apoi până la gradul maxim, 33, fiind Locotenent, Mare Comandor al Supremului Consiliu de Rit Scoţian Antic şi Acceptat şi, în ultimii ani de viaţă, decanul de vârstă al fraţilor săi.