Ecologismul intre teorie si activism

Ecologia modernă se bazează pe abordarea sistemică a mediului. Conform acesteia, fiecare specie are o valoare ecologică inestimabilă, iar pierderea uneia provoacă dezechilibre globale. Creșterea efectivului populației1 umane precedată de extinderea suprafețelor locuite, extinderea agrosistemelor, defrișări masive, dezvoltarea rețelelor de drumuri, turismul în masă sunt activitățile care au condus la fragmentarea și distrugerea habitatelor naturale, iar degradarea continuă a mediului a dus la scăderea calității vieții umane. Diferite organizații internaționale, prin campanii de conștientizare și sensibilizare, au avut un raport imens la ceea ce aș numi „trezirea la realitate”. Vorbim de o societate „consumeristă”, o risipă care nu poate duce decât spre haos și autodistrugere. Faptul că stocul de resurse este epuizabil, iar dezvoltarea societății umane depinde exclusiv de acestea, ne arată că este nevoie urgentă de a acționa, iar în acest sens specialiștii au găsit o soluție, promovarea și aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă, însă este nevoie de educarea și conducerea oamenilor pe această cale. De asemenea, trebuie să menționez faptul că soluțiile necesare pentru a depăși criza ecologică actuală trebuie aplicate la nivel global, iar aici cooperarea dintre state pe acest plan este imperativ necesară. Practic, mediul este cel care unește, toți oamenii au dreptul la un mediu sănătos. Aici, intervine fenomenul globalizării, care deși inițial a condus la epuizarea resurselor (în special prin scurtarea spațio-temporală dintre sursa de exploatare și prelucrarea acesteia), acum unește activiști din toate colțurile lumii, oamenii devin solidari în acord cu principiile conform cărora ecologizarea noii societăți poate asigura un viitor mai bun, ei devin responsabili pentru generațiile viitoare.