Educatia copiilor capabili de performante superioare

”Experiențele au demonstrat că dezvoltarea economică, socială și culturală este în directă legătură cu dezvoltarea educației copiilor supradotați și talentați”, afirmă cu convingere „antrenorul” a sute de olimpici internaționali care au dus faima României în lume, Florian Colceag.
Țările aflate acum în topul clasamentelor care indică gradul de dezvoltare al societății umane, sunt cele care au dezvoltat economii funcționale, folosindu-se de potențialul creator al oamenilor de excepție. Acestea sunt și cele are au dezvoltat sistemul „gifted education”. Să privim cu atenţie ce au făcut celelalte ţări din lume! De cât timp şi cum au abordat subiectul copiilor supradotaţi şi cum măsoară ele rezultatul efortului depus?
Care sunt diferenţele specifice de abordare între ţări foarte dezvoltate, cum ar fi SUA sau ţări de nivelul României sau chiar mai puţin dezvoltate? Şi, nu în ultimul rând, important este să privim şi ce s-a făcut în România …
Primele centre ”gifted education” orientate către ştiinţe s-au dezvoltat în aproximativ acelaşi timp în SUA, China, Australia, fosta URSS, India şi în multe ţări europene, Austria, Spania, Croaţia, Franţa, Anglia, Ungaria, iar programele destinate copiilor supradotaţi au pătruns în majoritatea şcolilor.
Reţeaua de unităţi dedicate ”gifted education” se extinde de la grădiniţe până la învăţământul postuniversitar.
Cartea de față este începutul unei dezvoltări holistice. Ca artă a ordinii, proporției și echilibrului, a clarității, simetriei și armoniei, muzica aduce în ființa umană ordinea și disciplina. Prin exersarea și practicarea muzicii sunt antrenate principalele operații ale gândirii, dintre care menționez, ca fiind cele mai însemnate: analiza, sinteza, comparația, asocierea și disocierea, generalizarea, abstractizarea dar și concretizarea.
,,Procesarea muzicii este distribuită în întregul creier” (Daniel J. Levitin, ”Creierul nostru muzical”).
„Studiul legăturilor dintre categoriile taxonomice din domeniul cognitiv și cel afectiv conduce la conceperea unei pedagogii în spirală”, subliniază prof. univ. dr. Marin Manolescu, în cartea sa ”Pedagogie”.
Eva KILYEN