Madona in haina de blana

Madona in haina de blana – Ali Sabahattin

… dintre toti oamenii pe care i-am intalnit intamplator in viata, nu exista nimeni care sa fi lasat o impresie mai puternica. Au trecut luni de zile, dar Raif Efendi continua sa bantuie gandurile mele.
Stand aici singur, pot vedea chipul lui sincer, privirea indreptata spre departare, dar pregatit, totusi, sa intampine cu un zambet pe oricine ii iese in cale.

Si totusi, el nu era deloc un om extraordinar. De fapt, era cat se poate de obisnuit, fara trasaturi distinctive – nu diferit de sutele de altii pe care ii intalnim si pe care nu ii remarcam in cursul unei zile obisnuite.

Intr-adevar, nu exista niciun aspect al vietii sale, public sau privat, care sa trezeasca curiozitatea. Era, in final, genul de om care ne face sa ne intrebam: „Pentru ce traieste? Ce gaseste in viata? Ce logica il obliga sa continue sa respire? Ce filozofie il ghideaza in timp ce hoinareste pe pamant?”

Dar intrebarile noastre raman fara raspuns daca nu privim dincolo de suprafata, daca uitam ca sub fiecare fatada se ascunde un alt taram, in care o minte captivă se invarteste singura.

Poate ca este mai usor sa respingi un om al carui chip nu lasa sa se intrevede o viata interioara. Si ce pacat este asta: un strop de curiozitate este tot ce trebuie ca sa dai peste comori la care nu te-ai fi asteptat.

Cu toate acestea, rareori cautam ceea ce nu ne asteptam sa gasim. Trimite un erou in barlogul unui dragon si sarcina lui este clara. Dar este nevoie de un erou de alt ordin pentru a putea aduna…