Mahalale de patrimoniu

Ana Rubeli ne poartă într‑o lume care nu a dispărut cu totul, dar pe lângă care, grăbiți, alergați de treburile zilnice, trecem fără să o mai vedem. Cartea ei are meritul de a ne opri în loc, de a ne face să ne uităm în jur, descoperind în jurul nostru ziduri care spun povești, case care ne aduc aminte de vremuri de altădată. După ce vei închide această carte va fi greu să privești cu aceiași ochi vechile străzi din București.

Mahalale de patrimoniu… se apleacă doar asupra unui colț de București, cândva împărțit în două mahalale, Flămânda și Sfânta Ecaterina, denumite, după obice­iul timpului, după biserica pe care‑o frecventau mahalagii. Lucrări care reconsti­tuie istoria unui cartier s‑au scris de multă vreme pentru orașele din Occident, din păcate, Bucureștiul este încă la început de drum în această privință. Această carte umple un gol, aducând în fața cititorilor o parte a orașului pe care cel mai adesea o ignorăm. Ocolit de marile bulevarde, în umbra unor locuri mult mai renumite (Dealul Mitropoliei, Piața Unirii, Parcul Carol), cartierul acesta aproape uitat a păstrat mult din farmecul de altădată al orașului.

Simion Câlția

Valoarea intrinsecă a acestei lucrări e indiscutabilă, dar, ca să nu rămână stin­gheră, ar trebui extinsă și asupra altor zone ale Bucureștiului. E o datorie pe care, îmi place să cred, Ana Rubeli, ca iubitoare a orașului, și‑o va asuma în viitor.

Acad. Georgeta Filitti