Sagrada Familia

Gijs van Hensbergen este profesor de arhitectură și autorul lucrărilor Guer­nica: The Biography of a Twentieth-Century Icon, In the Kitchens of Castile, The Encyclopedia of Decorative Styles 1850-1955, A Guide to Art Deco Style şi Gaudí.

Sagrada Familia: ambițioasă și smerită, avangardistă și profund conservatoare, opera unui geniu solitar.

Gaudí: o paradigmă a călugărului franciscan care a atins universalitatea cu propria sa inspirație – seny i rauxa, adică bun-simț și seninătate.

Sagrada Familia: murmur și ecouri de pièces montées en chocolat cu glazură de caramel, arhitectură organică într-o siluetă dramatică dăruită cu enorme și exotice coșuri cu fructe scăldate în soare, spre ospățul zeilor, într-un festin al culorilor.

Dintre toate construcțiile lui Gaudí, Sagrada Familia (opera vieții sale, în sens literal) e de departe cea mai enig­matică și mai donquijotescă, de o ambiție ce pare să nu aibă limite. Com­plexitatea poveștii pe care ne-o isto­risește provoacă aceeași uluire ca viziunile Sfântului Ioan din insula Patmos, revelate mai târziu în Apocalipsă.

Toată lumea știe că Ferran Adrià, cel mai cunoscut bucătar din lume, se inspiră adeseori din creația lui Gaudí.
Adulația lui Adrià trimite direct la esența problemei. Când ne lăsăm seduși de suprafață e mai dificil să vedem dincolo de ea. În acest punct, bucătarul poate să ne dea o mână de ajutor, căci în creațiile sale culinare, unice, se observă o investigare a aspectelor științifice și a structurilor oculte ale alimentelor. Străduindu-se să le cunoască în profunzime natura, Adrià s-a angajat, așa cum a făcut-o și Gaudí la un moment dat, într-o căutare labirintică a originilor propriei creativități.

Aplauzele lui Dalí în fața arhitecturii gaudiene (pe care o considera de-a dreptul „delirantă") puneau indiscutabil degetul pe rană. Gaudí se bucură de o enormă popularitate. E o plăcere să-l privești. Fa going, cum ar fi spus el în catalană, însă reușita presupune suferință, disciplină riguroasă, investigații minuțioase și, totodată, genialitate, în plan constructiv, ca să nu mai vorbim, desigur, de rolul central al profundei sale credințe catolice, adevărata esență, neclintită și intactă, a operei lui: Sagrada Familia este într-o asemenea măsură unică și indestructibil legată de Barcelona, încât uităm adesea că s-a născut într-o epocă de renaștere catolică paneuropeană.