Strada mare

Roman răsplătit cu Premiul Nobel pentru Literatură, Strada Mare surprinde povestea unei tinere educate, absolventă de colegiu și cu studii universitare, mai apoi bibliotecară  în Saint Paul, Minnesota. Una din acele cărți clasice de excepție care prezintă destinul unei femei inteligente în contextul unui început de secol XX, marcat de lupta femeilor pentru dreptul de vot și, în general, de primele încercări de emancipare feminină.

Carol Milford, protagonista, devine astfel un simbol al generației sale prin inteligența ei, prin curajul de a-și exprima liber opiniile, prin originalitate și creativitate, prin idealismul și spiritul ei rebel.

Provocările lui Carol încep odată cu căsătoria și mutarea în orășelul de provincie Gropher Prairie. Aici, ea este șocată de aspectul inestetic al orașului, de conservatorismul locuitorilor și de diferențele sociale: pătura bogaților (bancherul, mici afaceriști-proprietari de magazine) și a intelectualilor (profesoara, bibliotecara, doctorii), pe de o parte, și fermierii, servitoarele, angajații, pe de altă parte. Dorința ei de a modifica arhitectura orașului și de a îmbunătăți viața oamenilor se lovesc de un zid al indiferenței și al prejudecăților. Nou-venita nu este văzută cu ochi buni de nimeni din oraș, iar susținerea din partea soțului ei este adesea mult prea fragilă.

Nici în abordarea unor teme de actualitate – precum izbucnirea Primului Război Mondial, Revoluția bolșevică ori Prohibiția – Carol Kennicott nu își găsește un partener de discuție pe măsură.

Un rol important în desfășurarea acțiunii, pe lângă soțul lui Carol, îl mai joacă: Bea, servitoarea devenită prietena ei cea mai bună; Miles Bjornstam, sau „Suedezul roșu”, un autodidact înverșunat pe protipendada provincială și pe lume, în general; și tânărul Erik Valborg, întrupare târzie a idealului ei de iubire, în contrast cu iubirea prozaică oferită de doctorul Kennicott.

„[Câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură] pentru robustețea și expresivitatea abilității sale artistice de a descrie și de a crea – cu inteligență și umor – inedite tipologii de personaje.”

Academia Suedeză, 1930

„Romancierul care a surprins îngustimea în gândire și conformismul clasei de mijloc americane a primei jumătăți de secol XX.”

The New York Times