Trei intr-o barca (fara a mai socoti si cainele)

Dupa cina, George si-a scos banjo-ul si a vrut sa cante, dar Harris s-a opus: a spus ca il doare capul si nu se simtea suficient de bine ca sa faca fata experimentului. George era de parere ca muzica i-ar prinde bine – a spus ca muzica adesea linisteste nervii si alina durerile de cap; a zdranganit doua sau trei note, doar ca sa-i arate lui Harris cum suna.
Harris a spus ca prefera sa ramana cu durerea de cap.
George nu a invatat sa cante la banjo nici pana in ziua de azi. A intampinat prea multe descurajari din toate partile. A incercat sa exerseze putin in doua sau trei seri, in timpul excursiei noastre pe rau, dar nu a avut succes. Limbajul lui Harris era suficient pentru a descuraja pe oricine; pe langa asta, Montmorency urla neincetat pe toata durata intregii interpretari. Nu i-au dat nicio sansa bietului om.
— De ce naiba urla asa cand cant? a intrebat George indignat, pregatindu-se sa arunce in el cu un bocanc.
— De ce vrei tu sa canti asa cand urla el? i-a raspuns Harris, prinzand bocancul la timp. Lasa-l in pace. Nu poate sa nu urle. Are ureche muzicala, iar interpretarea ta il face sa urle.