Zvonuri despre sfarsitul lumii (1944-1953)

Cu talentul său inegalabil, autorul descrie fapte de zi cu zi, viața cotidiană. Sinucideri și crime care au cutremurat Bucureștiul, drame sentimentale, intrigi de tot felul și violențe ale bandelor de gangsteri care seamănă haosul, teroarea și panica. „Istoria mică”, așa cum se spune. Doar în fundal regăsim marile evenimente: lovitura de palat de la 23 august 1944, intrarea Armatei Roșii, armistițiul de la Moscova, conferințele de la Ialta și Potsdam... Și, firește, „granzii” epocii: Iosif Vissarionovici Stalin, Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill, regele Mihai, Harry Truman. Îi întâlnim și pe „semizeii” autohtoni: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, dr. Petru Groza, Lucrețiu Pătrășcanu. Dar și pe Mihail Sebastian, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, George Enescu, Sergiu Malagamba...

Sub ochii cititorului se perindă saloane de dans, grădini de vară, restaurante, mahalale – Colentina, Grivița, Ferentari, Bellu. Sunt descrise cinematografele, teatrele, piețele Matache Măcelaru, Filantropia și Obor. Vin la rând magazinele de stofe și de bijuterii, cafenelele Corso, Capșa, Athenée Palace. Sediile ambasadelor, ministerelor și partidelor, ale tribunalelor și secțiilor de poliție. Hipodromul Băneasa și cursele de cai, Palatul Regal, vilele elitei bucureștene. Apoi sunt medicii de cartier, prostituatele din Crucea de Piatră, comersanții, dizeurii la modă, fanții de mahala, toți forfotind în paginile îngălbenite din presa timpului. La bariera acestui oraș cu toate ale lui apare Krasnaia Armia, cu soldați desculți, cocoțați adesea pe tancuri Sherman, Made in USA. Așa începe ocupația sovietică.

*

Confidențial. Misiunea Statelor Unite, București. „Poporul român caută o cale de scăpare, dar până acum nu se întrezărește nici cea mai palidă nădejde în afară de un al treilea război mondial. Discuții în legătură cu posibilitatea unui nou război se aud din ce în ce mai des și nu poate fi o altă explicație decât că, oricât de cumplit ar fi pentru România, masa poporului îl dorește. Zvonurile pieței cum că ar fi început războiul sunt ceva obișnuit; zvonuri care se răspândesc rapid sunt primite cu satisfacție de cei care le cred. [...] Majoritatea pare resemnată la gândul războiului și, în pofida tuturor încercărilor făcute în lume pentru o pace de durată, așteaptă declanșarea acestuia”, notează Ray Melbourne, diplomat american de la ambasada din București, într-un raport către Departamentul de Stat.