Mintea deschisa catre sine: Poarta spre vindecare

Lumea în care traim nu este una pe care o putem lasa, așa cum e, moștenire urmașilor noștri. Traim în ruinele unor generații care au reprimat, au tacut, au uitat, au transmis mai departe suferința în forme invizibile: în traume moștenite, în tipare repetitive, în convingeri toxice care circula prin sânge și educație.

Credem ca lasam moștenire bunuri, dar lasam, de fapt, ceea ce n-am vindecat, ceea ce n-am îndraznit sa înfruntam în noi înșine. Daca nu începem acum sa curațam câmpul conștiinței colective de frica, indiferența, cruzime, lacomie și mândrie, nu vom lasa în urma o lume, ci o rana care se transforma treptat într-o gaura neagra a conștiinței reduse la tacere.

Dar cum sa traiești conștient când nu știi unde se afla propriul tau suflet? Când nu știi ce din tine este etern și ce este doar reacție automata?

Ne-am pierdut harta interioara. Ne plimbam prin viața fara sa știm ce merita dus mai departe și ce trebuie lasat în urma. Traim într-un haos emoțional, pentru ca nu am învațat sa selectam, sa discernem, sa ne decidem ce luam cu noi și ce ne ucide lent. Însa omenirea se ridica atunci când omul se trezește la sine. Conștiința este locul unde se nasc atât suferința, cât și eliberarea.

Aceasta carte este un astfel de drum: o chemare de a rupe lanțurile traumei perpetuate, de a ne asuma alegerea conștienta, de a vindeca nu doar copilul interior, ci și neamul din care venim și viitorul pe care îl cream. Este despre ceea ce nu se vede, dar se imprima în tot: în ochii copiilor noștri, în bolile corpului, în tacerile moștenite, în alegerile noastre zilnice.